Versiunea română Magyar verzió English
Pagina principală
Despre noi
Programe
Publicaţii
Media
Contact
 
Media
Apariţii în presă
INTERVIU Laszlo Potozky (Fundația pentru Parteneriat): Aspectele de mediu sunt ultimele luate în considerare în programele de guvernare 2014-06-05  

Defrișarea pădurilor, proiectul Roșia Montana sau agresiunile asupra mediului din cauza investițiilor verzi sunt doar câteva probleme cu care se confruntă țara noastră, ele fiind legate de intenția de utilizare a resurselor naturale în mod nesustenabil, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, directorul Fundației pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc, Laszlo Potozky, cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului.

Acesta atrage atenția că mediul și protecția acestuia sunt importante pentru autorități, de multe ori, doar la nivel declarativ și multe dintre problemele de mediu din România s-ar fi putut rezolva dacă rata absorbției fondurilor europene ar fi fost mai ridicată. Fundația pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc este una dintre cele mai mari finanțatoare a proiectelor de mediu din România și are ca scop îmbunătățirea mediului și dezvoltarea comunităților din țara noastră.

AGERPRES: Au trecut șapte ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. S-a îmbunătățit situația privind protecția mediului în țara noastră?
Laszlo Potozky: Se poate vorbi în primul rând de îmbunătățirea legislației de mediu urmare a armonizării acesteia cu cea a Uniunii Europene. Această armonizare a determinat anumite progrese, de exemplu în domeniul ecologiei urbane, precum managementul deșeurilor, colectarea și tratarea apelor uzate, etc. Dar este la fel de adevărat că simpla armonizare legislativă nu determină automat o îmbunătățire a situației mediului în general, deoarece, ca și în alte domenii, implementarea legilor suferă în continuare. Aceasta este și cauza unor proceduri de infringement pe probleme de mediu demarate împotriva României de către UE. Un alt aspect care ar fi trebuit să aducă o îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește protecția mediului este cel legat de fondurile europene destinate acestui sector. Dacă am fi avut absorbție bună, multe dintre problemele de mediu ale României s-ar fi putut rezolva prin utilizarea celor 4,42 de miliarde de euro alocate. Au trecut șapte ani și nivelul de absorbție în cadrul POS Mediu, la 30 aprilie 2014, era de doar 30,49%, unul dintre cele mai slabe rezultate dintre toate programele operaționale. Este păcat să nu se folosească la maxim aceste fonduri, deoarece domeniul protecției mediului necesită alocări semnificative.

AGERPRES: Care sunt problemele cele mai grave pe care le întâmpină România din acest punct de vedere, al agresiunilor asupra mediului?
Laszlo Potozky: Se poate vorbi despre mai multe probleme, principalele fiind cele legate de intenția de utilizare a resurselor naturale în mod nesustenabil. Exemplele cele mai elocvente în acest sunt arhicunoscute și domină spațiul public de ani buni. Mă refer aici la problematica exploatării gazelor șist și la Roșia Montana. Ambele pot fi categorisite cu potențial de risc de mediu foarte mare și trebuie tratate ca atare din punct de vedere decizional. Mai concret, în luarea deciziei ar trebui să se țină cont de opinia publică, de părerea societății civile. Nu mai puțin importantă, defrișarea pădurilor continuă să fie, în opinia mea, una dintre cele mai mari probleme cu care ne confruntăm. Sute de mii de hectare au fost rase în totalitate în ultimele două decenii și jumătate și nu s-a întreprins nimic serios pentru a stopa fenomenul. Din păcate nu văd nimic încurajator în acest sens nici pentru viitorul apropiat. E de ajuns să ne aducem aminte de multiplele intenții de schimbare a Codului Silvic, în ultimii doi ani, cu prevederi care ar fi dus la înrăutățirea și mai mult situației pădurilor din România. Pe lângă acestea, paradoxal, suntem martorii unor agresiuni asupra mediului și datorate investițiilor în domeniul energiilor verzi. Ca exemplu pot menționa multitudinea de microhidrocentrale construite în ultimii ani, inclusiv în arii protejate, foarte multe dintre acestea nerespectând normele și legislația de mediu, distrugând aproape ireversibil cursuri de apă foarte valoroase din punct de vedere al biodiversității.

AGERPRES: Există o preocupare reală a autorităților în problematica de mediu?
Laszlo Potozky: Mediul și protecția acestuia sunt importante eventual și sumar doar la nivel declarativ, faptic însă aspectele de mediu sunt ultimele care sunt abordate și luate în considerare în cazul programelor de guvernare, indiferent de culoarea politică a guvernelor ce se succed.(...) Un alt exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă și Strategia de dezvoltare durabilă a României care există de ani buni, dar nu prea se implementează. Interesele economice, mirajul câștigurilor rapide cu orice preț, prevalează în fața considerentelor de mediu. Pentru a schimba această atitudine a factorilor decizionali ar fi nevoie de o preocupare și o presiune mai puternică a societății în ansamblul ei.

AGERPRES: Ce puteți să ne spuneți despre problemele de mediu din județul Harghita? Către ce aspecte ar trebui să își îndrepte atenția autoritățile?
Laszlo Potozky: Aș menționa doar două, care în opinia mea ar necesita măsuri mult mai ferme din partea autorităților pentru a le stopa. Defrișările și arderea miriștilor și a resturilor vegetale de pe terenurile arabile, precum și a vegetației pajiștilor permanente. Ambele sunt practicate pe scară largă la noi în județ, sunt semnalate frecvent de ONG-uri și de presă însă măsurile întreprinse pentru a stopa aceste fenomene sunt din păcate destul de anemice.

AGERPRES: Ați fost un susținător al stopării construcțiilor de microhidrocentrale pe râurile de munte. Care mai este situația din acest punct de vedere?
Laszlo Potozky: Am fost și suntem susținători ai stopării acelor construcții de microhidrocentrale care se construiesc în arii protejate, iar pentru celelalte solicităm respectarea normelor și a legislației de mediu. Din păcate, în cazul multor râuri distrugerile au avut deja loc, altele sunt în derulare. Singurul fapt promițător legat de această temă s-a consumat în ianuarie anul acesta, când ministrul de atunci al Apelor și Pădurilor, Lucia Varga, a semnat un protocol cu WWF România, prin care s-a angajat să suspende autorizarea microhidrocentralelor în ariile protejate și să fie elaborată o lege pentru desemnarea zonelor unde aceste investiții nu pot fi realizate. Între timp doamna Varga a demisionat odată cu ieșirea PNL-ului de la guvernare, acum rămâne să vedem dacă cele prevăzute în protocol se vor și implementa.

AGERPRES: Construcția în județul vecin, Covasna, a unei mari fabrici de cherestea, de către firma austriacă Schweighofer Holzindustrie a stârnit indignarea organizațiilor de protecția mediului. Care sunt efectele negative pe care le va avea aceasta asupra mediului?
Laszlo Potozky: Dacă ne referim la cantitatea de lemn ce se va procesa în cadrul acestei fabrici, putem conclude că în mod sigur va crește presiunea în primul rând pe fondurile forestiere ale județului Covasna și pe ale celor din județele limitrofe. Dacă ne gândim că fenomenul defrișării pădurilor din Covasna și Harghita a căpătat în ultimii 24 ani cote alarmante, printr-o logică simplă se poate deduce că această investiție va amplifica fenomenul în mod semnificativ și, ca urmare, efectele de degradare a mediului cauzate de despăduriri se vor amplifica și acestea.

AGERPRES: Sunteți preocupați de dezvoltare durabilă, de înființarea unor întreprinderi sociale care să folosească profitul în beneficiul comunităților locale. De ce v-ați orientat în această direcție?
Laszlo Potozky: Programul derulat în parteneriat de către Romanian - American Foundation și Fundația pentru Parteneriat propune un model de dezvoltare durabilă a unor zone cu moștenire naturală și culturală semnificativă, care, exploatată responsabil, poate aduce beneficii importante pe termen lung organizațiilor implementatoare și comunităților locale. Altfel, această moștenire bazată pe obiceiuri, relații și tradiții se pierde odată cu îmbrățișarea modelului vestic de dezvoltare. Sau dispare dacă natura este exploatată industrial pe scară largă. Concret, modelul se bazează pe înființarea de către ONG-urile active în domenii ca protecția mediului și dezvoltarea comunitară a unor întreprinderi sociale, care să folosească profitul în beneficiul comunității locale, conservării patrimoniului natural și cultural și dezvoltării economice.

AGERPRES: Fundația pentru Parteneriat este una dintre cele mai mari finanțatoare a proiectelor de mediu din România. Vorbiți-ne despre cele mai importante programe și proiecte pe care le finanțați.
Laszlo Potozky: Momentan derulăm/implementăm 6 programe de finanțare: Spații Verzi-  acordă finanțare proiectelor care își propun reabilitarea sau crearea de spații verzi și desfășurarea activităților de educație ecologică în rândul comunităților locale, derulate de ONG-uri în parteneriat cu diferite instituții. Până în prezent am finanțat peste 225 de astfel de proiecte; Arii Naturale protejate - urmărește promovarea și popularizarea ariilor protejate din România cu scopul de a ridica nivelul de acceptare a acestora în rândul comunităților locale prin intermediul implicării ONG-urilor și școlilor, a comunităților locale precum și a custozilor/administratorilor de arii protejate. Peste 150 de proiecte de acest tip au fost finanțate în cadrul programului. Programul de cooperare Elvețiano - Român în care Fundația noastră este responsabilă de componenta de mediu a Fondului Tematic pentru Participarea Societății Civile și de administrarea proiectelor de mediu din cadrul Fondului Tematic pentru Parteneriate și Experți. Fondul ONG - parte a Mecanismului Financiar al SEE 2009-2014 finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia, (derulat în parteneriat cu FDSC si CRCR) - Fundația noastră administrează componenta de dezvoltare durabilă în valoare de peste 4 milioane de euro. Programul de Fundații comunitare (derulat în parteneriat cu Asociația pentru Relații Comunitare și Fundația Pact): Fundația noastră are rolul principal în procesul de acordare de finanțări pentru înființarea de fundații comunitare. Numărul fundațiilor comunitare înființate în cadrul acestui program a ajuns la 12. Programul Green Entrepreneurship - derulat în parteneriat cu Romanian - American Foundation. Prin intermediul acestuia am înființat 7 întreprinderi sociale verzi în diverse zone ale României.

joi, 5 Iun 2014

Gina Stafan, Agerpres

 

 


<< Înapoi
Despre noi   Programe Publicaţii Media Contact
Hartă site
Istoric
Misiune / obiective
Conducerea fundaţiei
Echipa
Premii
Rapoarte anuale
Membră EP
Statistici finanţări
Strângere de fonduri
Finanţatorii noştri
Parteneri
Programe în desfăşurare
Programe finalizate
Cărţi
Broşuri
Apariţii în presă
Parteneri media
Comunicate de presă
Date de contact
Message box
Vizitatori: 3369132